Ma gasiti pe www.ruxigrigoroiu.wordpress.com!
Acelasi blog, aceeasi eu!
Va pup!
joi, 6 mai 2010
Autobuzul!
Autobuzul...Double Decker-ul englezesc, autobuzul rosu, dublu si foarte atragator pentru turisti!Ma enerveaza!Foarte tare! El e un baiat de treaba adica stiti voi, isi face treaba insa ma calca pe nervi cand stiu ca el e personajul negativ din toata vacanta mea londoneza!EL...cu mult curaj pretinde ca trebuie sa merg o ora pana la aeroport, ca sa ce? Ca sa iau avionul si sa mai merg inca trei dupa ce am stat inca doua ore in aeroport pentru afurisitii aia de la security. In final dupa ce ajung la Bucuresti la 7 dimineata, sa mai stau si in Bucuresti....asa doar pentru a vizita Micul Paris pentru ca nu se poate mai rau decat sa ai tren la 5 ore distanta dupa ce ajungi. Iar dupa acest cumplit traseu sa ma urc in tren si sa mai merg inca 7 ore pana la Iasi! Isi imagineaza cineva cat de placut trebuie sa fie? Aproape fascinant!aproape...
Mai fascinant va fi cand voi ajunge la 8 seara in Iasi, nedormita o noapte, cu haine murdare si voi fi "lipicioasa" de la murdaria de pe tren si va trebui fara 'doar' si 'poate' sa ma apuc de invatat la drept penal pentru ca a doua zi la ora 8 intru in actiune, fericita ca sunt studenta la drept! Mai mult decat atat, vineri am drept financiar si dau lucrare din impozite si alte categorii de taxe ce nu merg in alta parte decat in bugetul de stat. Practic, dupa ce calatoresc 2 zile, cu autobuzul, simpaticul autobuz, ca de la el pleaca tot, el ma duce la aeroport, el incepe sa imi"spuna" : "trebuie sa pleci!", cu avionul, cu trenul, pierd timp pretios prin "Micul Paris" (atat de mic incat mereu mi-a fost frica ca ma pierd), ajung sa dau lucrare la drept financiar care ma invata cum se duc banii parintilor mei la stat! Extraordinar! Aproape incantator!aproape...
Un sentiment de "nu vreau acasa!" ma copleseste! Dar cum orice invat are si dezvat, cum orice calatorie dus are inclus si un bilet de intors....asa si eu...trebuie sa ma intorc la ale mele tabieturi dupa o frumoasa vacanta, dupa o zi de nastere care m-a facut sa realizez : "ce repede trece timpul!"
Va imbratisez....mi-e dor de Creata mea draga, de ursul meu de plus alias Mr. Friday, de mama, si de tata care anul asta, de ziua mea, nu a apucat sa imi dea flori! Imi e dor de Catalina Gaina, de Crinuta maimuta si de persoanele cu care nu ma simt altfel decat eu insami! Cu toate astea, fara intentia de a supara pe cineva, e bine sa inveti ce-i nou, sa stai, sa privesti si sa iti spui : " aici parca si vantul bate altfel!"
Imaginati-va un pahar plin pe jumatate cu suc, sucul vostru preferat, insa cealalta jumatate goala! Asemenea acestui pahar este sufletul meu, plin de bucurie ca vin acasa, dar gol in cealalta jumatate pentru ca plec de aici unde soarele nu cere bani ca sa rasara!
O zi frumoasa.....
Un sentiment de "nu vreau acasa!" ma copleseste! Dar cum orice invat are si dezvat, cum orice calatorie dus are inclus si un bilet de intors....asa si eu...trebuie sa ma intorc la ale mele tabieturi dupa o frumoasa vacanta, dupa o zi de nastere care m-a facut sa realizez : "ce repede trece timpul!"
Va imbratisez....mi-e dor de Creata mea draga, de ursul meu de plus alias Mr. Friday, de mama, si de tata care anul asta, de ziua mea, nu a apucat sa imi dea flori! Imi e dor de Catalina Gaina, de Crinuta maimuta si de persoanele cu care nu ma simt altfel decat eu insami! Cu toate astea, fara intentia de a supara pe cineva, e bine sa inveti ce-i nou, sa stai, sa privesti si sa iti spui : " aici parca si vantul bate altfel!"
O zi frumoasa.....
marți, 4 mai 2010
Ma gandeam...
(fantastice, evident) legand de ele intamplarile iar la final invataturile...ca in fabule spre exemplu. Mi se pare mult mai diplomat din partea mea sa povestesc niste intamplari cu niste persoane reale sub nume fictive de genul Mary, Rebecca sau Daniel. De asemenea cred eu ca un fir epic ar fi mult mai atractiv decat niste capitole cu diverse teme intre care sa nu existe o legatura foarte stransa. Asadar ma aflu in cautarea unor nume, multe nume frumoase, feminine si masculine pentru a rectifica cartea. De asemenea, numele cartii, pe care il aveam in gand inca de cand am inceput sa scriu cartea, cred ca il voi schimba. Orice idee mai buna decat "Teoria generala a vietii unei studente" este primita cu bratele deschise.
Sincera sa fiu ma gandesc destul de des la o idee pentru coperta, o poza care sa atraga si din care sa reiasa titlul cartii. Ma gandesc daca nu as avea titlu, sa se inteleaga doar din poza de pe coperta ideea cartii. Oricum, voi avea si titlul si o coperta frumoasa, insa acestea trebuie sa fie foarte bine alese.
p.s Cand voi ajunge in Iasi voi reveni cu detalii despre Londra - Capitolul 2!
p.s 2: Am implinit 21 de ani! Trebuie sa intru in panica ca incep sa imbatranesc....sau mai am timp sa ma bucur de viata? :)
Va pup si va imbratisez,
Cu drag, aceeasi eu!
marți, 13 aprilie 2010
Respect!
Respect de sine, respectul ramas in urma iubirii dupa ani de zile, respect fata de parinti, fata de fosti sau actuali profesori, respect fata de doamna de la chiosc care te serveste cu paine de ani de zile, respect fata de cei ce te respecta...respect pentru ca in viata tot ce-i bun incepe cu respect si dupa tot ce e bun in urma ramane respectul...
Ma uit la mama cum isi respecta parintii si ma gandesc ca de la ea am invatat sa respect! Tata e foarte respectat ...de cei din jur si de mine si de mama....dar intre ei dupa 27 de ani de casnicie simti un iz puternic de respect inainte de orice. Inainte de glume, inainte de discutii, in timpul discutiilor, dupa iubirea prafuita de atatia ani de zile si in timp ce se iubesc!
Ma gandeam ca timpul ma plimba din loc in loc si cu toate acestea ma intorc cu respect la vechile obiceiuri si la vechiile prietenii...M-am intalnit de curand cu o veche prietena, Oana, impreuna ne jucam cu papusile cand nu eram nici de-o schioapa, am mers impreuna la piata dupa cumparaturi, mancam impreuna, am copilarit ani de zile in acelasi bloc, ea la etajul 4, eu la 3!Am plecat din Bacau si eu si ea...cu timpul legatura dintre noi nu a mai fost la fel de stransa ca atunci cand eram doar niste copii. Insa acum, dupa ani de zile ne-am intalnit si am discutat exact la fel cum o faceam cand aveam 12 ani...cu toate detaliile si cu zambete copilaresti. Asta pentru ca am invatat sa ofer respect persoanelor care merita si inevitabil am primit respect!
Cand colega mea doarme stiu ca nu trebuie sa trantesc, sa izbesc....pentru ca o respect si pentru ca asa e normal! Cand prietenul meu invata....nu il deranjez, cand Catalina ma dojeneste ca nu mananc destul, nu o intrerup pentru ca stiu ca o face din iubire si pentru ca imi vrea binele si mai presus de orice cand cineva vorbeste nu il intrerupi.
Ce ar fi daca atunci cand am dormi, nimeni nu ne-ar respecta, colega ar da drumul la muzica, iubitul ar suna la 4 dimineata...ce ar fi daca atunci cand intram intr-o institutie, ca femei, am intra dupa barbati, ce ar fi daca lumea ne-ar vorbi in raspar si ne-ar privi cu ignoranta....nu ar trebui sa fie asa! Suna clicheic dar am ajuns sa respect ca sa primesc respect iar inainte de asta am fost pusa in situatii din care am invatat ce inseamna sa respecti.
O zi faina!
Va pup!
Ma uit la mama cum isi respecta parintii si ma gandesc ca de la ea am invatat sa respect! Tata e foarte respectat ...de cei din jur si de mine si de mama....dar intre ei dupa 27 de ani de casnicie simti un iz puternic de respect inainte de orice. Inainte de glume, inainte de discutii, in timpul discutiilor, dupa iubirea prafuita de atatia ani de zile si in timp ce se iubesc!
Ma gandeam ca timpul ma plimba din loc in loc si cu toate acestea ma intorc cu respect la vechile obiceiuri si la vechiile prietenii...M-am intalnit de curand cu o veche prietena, Oana, impreuna ne jucam cu papusile cand nu eram nici de-o schioapa, am mers impreuna la piata dupa cumparaturi, mancam impreuna, am copilarit ani de zile in acelasi bloc, ea la etajul 4, eu la 3!Am plecat din Bacau si eu si ea...cu timpul legatura dintre noi nu a mai fost la fel de stransa ca atunci cand eram doar niste copii. Insa acum, dupa ani de zile ne-am intalnit si am discutat exact la fel cum o faceam cand aveam 12 ani...cu toate detaliile si cu zambete copilaresti. Asta pentru ca am invatat sa ofer respect persoanelor care merita si inevitabil am primit respect!
Cand colega mea doarme stiu ca nu trebuie sa trantesc, sa izbesc....pentru ca o respect si pentru ca asa e normal! Cand prietenul meu invata....nu il deranjez, cand Catalina ma dojeneste ca nu mananc destul, nu o intrerup pentru ca stiu ca o face din iubire si pentru ca imi vrea binele si mai presus de orice cand cineva vorbeste nu il intrerupi.
Ce ar fi daca atunci cand am dormi, nimeni nu ne-ar respecta, colega ar da drumul la muzica, iubitul ar suna la 4 dimineata...ce ar fi daca atunci cand intram intr-o institutie, ca femei, am intra dupa barbati, ce ar fi daca lumea ne-ar vorbi in raspar si ne-ar privi cu ignoranta....nu ar trebui sa fie asa! Suna clicheic dar am ajuns sa respect ca sa primesc respect iar inainte de asta am fost pusa in situatii din care am invatat ce inseamna sa respecti.
O zi faina!
Va pup!
miercuri, 17 martie 2010
A inceput....
A inceput viata activa, intalnirile cu prietenii, distractiile in club ...a inceput dorul de Lorin, lucrarile la penal si civil, conferinte si interviuri pentru stagii de practica, a inceput sa imi lipseasca mama si tata, a inceput viata de Iasi si totul intra in normal...
De luni incep practica la Parchetul de pe langa Tribunal si voi face stagiu de practica timp de doua saptamani, am fost la o conferinta extraordinara cu un procuror de la DIICOT, azi la o alta conferinta cu ministrul secretar de stat, Bogdan Manoiu - sef departament Afaceri Europene, Subsecretar de Stat, Andrei Popescu - Agent Guvernamental pentru Curtea de Justitie si Tribunalul UE, Subsecretar de Stat, Agentul Guvernamental pentru CEDO.....pe cat de pompoase suna titlurile astea...pe atat de fascinante sunt discutiile cu astfel de persoane. Ma simteam onorata si bucuroasa ca ma aflam acolo, la mai putin de 3 metri de ei! Printre atatea conferinte si sedinte pe care le am, am aflat intamplator ca aseara in Gaudeamus a fost cazat Cristian Tudor Popescu, interesant , nu? :)
Sunt mandra de mine ca am o viata activa si plina de surprize si intalnesc oameni extraordinari! Cred ca asta mi-am dorit din totdeauna...sa ma agit, sa am o viata "du-te-vino", sa am langa mine persoane carora sa le placa sa se implice, sa se agite ...cand vad persoane care se scufunda in rutina...cu gandul ca nu sunt ca mine nici macar nu pot purta o conversatie fara sa ma enervez! Sunt ipocrita? Daca da, imi pare rau, nu asta e intentia mea...intentia mea e de a face ordine sec, scurt si la obiect, hotarator, definitiv si irevocabil in viata mea de acum....si cea care va urma de acum inainte, asa ca, daca nu ma simt bine langa o persoana NU STAU! Nu stau ca nu vreau, nu stau pentru ca nu imi place, nu am ce invata, nu ma intereseaza si e treaba mea care sunt motivele. Nu tac si inghit de dragul prieteniei, a cunostintei, amicitie si altele...asa ca sunt foarte activa si ma simt foarte bine asa cum sunt si sper sa fiu asa mereu si sa nu ajung sa obosesc alergand mereu in spatele timpului care trece prea repede si pe care vreau sa il prind din urma si sa i-o iau inainte!
Va pup dragii mei cititori!
p.s exista o optiune la blogspot sa vezi cate persoane iti citesc blogul...cu incantare privesc numarul ce creste, insa, mi-ar fi placut sa vad si cine citeste...insa blogspot nu e atat de avansat cum as vrea eu sa fie!
O saptamana frumoasa in continuare, cat a mai ramas din ea!
Va pup dragii mei cititori!
O saptamana frumoasa in continuare, cat a mai ramas din ea!
sâmbătă, 13 martie 2010
Daca....
Daca
Rudyard_Kipling
Si totusi există iubire
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem.
Si totusi e stare de veghe
Si totusi murim repetat
Si totusi mai cred în pereche
Si totusi ceva sa-ntâmplat.
Pretentii nici n-am de la lume
Un pat, întuneric si tu
Intrăm în amor fără nume
Fiorul ca fulger căzu.
Motoarele lumii sunt stinse
Retele pe căi au căzut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeste-le tu c-un sărut.
Acum te declar Dumnezee
Eu însumi mă simt Dumnezeu
Continuă lumea femeie
Cu plozi scrisi în numele meu.
Afară roiesc întunerici
Aici suntem noi luminosi
Se ceartă-ntre ele biserici
Făcându-si acelasi repros.
Si tu si iubirea există
Si moartea există în ea
Imi place mai mult când esti tristă
Tristetea, de fapt, e a ta.
Genunchii mi-i plec pe podele
Cu capul mă sprijin de cer,
Tu esti în puterile mele,
Desi închizitii te cer.
Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintâi,
Prăval peste tine pădurea:
Adio, adică rămâi.
Si totusi există iubire
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem.
--------------------------------
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
--------------------------------------
Mai presus de orice sa nu uitam sa fim oameni, sa nu uitam sa iubim si sa nu uitam sa pretuim ce avem....sa nu uitam sa ne rugam, sa nu uitam sa zambim...sa nu uitam ca fericirea vine din lucruri marunte.
Va doresc o primavara asemeni voua! Va pup!
Rudyard_Kipling
Daca-ti ramane mintea cand cei din jur si-o pierd
si, fiindca o ai, te-apasa sub vorbe care dor;
daca mai crezi in tine cand altii nu mai cred
si-i ierti si nu te superi de indoiala lor;
daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept,
daca, izbit de ura, nu te razbuni urand
si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de-ntelept;
daca visezi, dar visul stapan de nu ti-l faci
sau gandul, desi judeci, de nu ti-e unic tel;
daca-ncercand triumful sau prabusirea taci
si poti, prin amandoua trecand, sa fii la fel;
daca induri sa afli cinstitul tau cuvant
rastalmacit, naivii sa-i duca in ispita,
sau truda vietii tale , inspulberata-n vant,
de poate iar s-o-nalte unealta-ti prea tocita;
daca poti strange toate castigurile tale
ca sa le joci pe-o carte si sa le pierzi asa
si iarasi de la capat sa-ncepi aceeasi cale,
fara sa spui o vorba de neizbanda ta;
daca poti gandul, nervii si inima, sa-i pui
sa te slujeasca inca, peste puterea lor,
desi in trupul firav o alta forta nu-i,
afara de vointa ce le impune : "spor";
daca te vrea multimea, desi n-ai lingusit
sau langa rege umbli ca lang-un oarecare;
daca de rai sau prieteni nu poti sa fii ranit;
daca nu numai unul, ci toti iti dau crezare;
daca ajungi sa umpli minutul trecator
cu saizeci de clipe de vesnicii, mereu,
vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
si, mai presus de toate, un OM - copilul meu !
si, fiindca o ai, te-apasa sub vorbe care dor;
daca mai crezi in tine cand altii nu mai cred
si-i ierti si nu te superi de indoiala lor;
daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept,
daca, izbit de ura, nu te razbuni urand
si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de-ntelept;
daca visezi, dar visul stapan de nu ti-l faci
sau gandul, desi judeci, de nu ti-e unic tel;
daca-ncercand triumful sau prabusirea taci
si poti, prin amandoua trecand, sa fii la fel;
daca induri sa afli cinstitul tau cuvant
rastalmacit, naivii sa-i duca in ispita,
sau truda vietii tale , inspulberata-n vant,
de poate iar s-o-nalte unealta-ti prea tocita;
daca poti strange toate castigurile tale
ca sa le joci pe-o carte si sa le pierzi asa
si iarasi de la capat sa-ncepi aceeasi cale,
fara sa spui o vorba de neizbanda ta;
daca poti gandul, nervii si inima, sa-i pui
sa te slujeasca inca, peste puterea lor,
desi in trupul firav o alta forta nu-i,
afara de vointa ce le impune : "spor";
daca te vrea multimea, desi n-ai lingusit
sau langa rege umbli ca lang-un oarecare;
daca de rai sau prieteni nu poti sa fii ranit;
daca nu numai unul, ci toti iti dau crezare;
daca ajungi sa umpli minutul trecator
cu saizeci de clipe de vesnicii, mereu,
vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
si, mai presus de toate, un OM - copilul meu !
Am inceput asa noua postare pentru ca este una din poeziile mele preferate si pentru ca Bubu (Lorin) mi-a facut o extraordinara surpriza de a-mi trimite pe mail nenumeroase poezii de dragoste. Azi dimineata cand m-am trezit, am intrat pe mail...si nu am putut decat sa intru in atmosfera fiecarei poezii gandindu-ma la el.
Cateva poezii dintre ele...
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem.
Si totusi e stare de veghe
Si totusi murim repetat
Si totusi mai cred în pereche
Si totusi ceva sa-ntâmplat.
Pretentii nici n-am de la lume
Un pat, întuneric si tu
Intrăm în amor fără nume
Fiorul ca fulger căzu.
Motoarele lumii sunt stinse
Retele pe căi au căzut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeste-le tu c-un sărut.
Acum te declar Dumnezee
Eu însumi mă simt Dumnezeu
Continuă lumea femeie
Cu plozi scrisi în numele meu.
Afară roiesc întunerici
Aici suntem noi luminosi
Se ceartă-ntre ele biserici
Făcându-si acelasi repros.
Si tu si iubirea există
Si moartea există în ea
Imi place mai mult când esti tristă
Tristetea, de fapt, e a ta.
Genunchii mi-i plec pe podele
Cu capul mă sprijin de cer,
Tu esti în puterile mele,
Desi închizitii te cer.
Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintâi,
Prăval peste tine pădurea:
Adio, adică rămâi.
Si totusi există iubire
Si totusi există blestem
Dau lumii, dau lumii de stire
Iubesc, am curaj si mă tem.
--------------------------------
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
--------------------------------------
Mai presus de orice sa nu uitam sa fim oameni, sa nu uitam sa iubim si sa nu uitam sa pretuim ce avem....sa nu uitam sa ne rugam, sa nu uitam sa zambim...sa nu uitam ca fericirea vine din lucruri marunte.
Va doresc o primavara asemeni voua! Va pup!
vineri, 5 martie 2010
Acasa la mami...
Am ajuns acasa!Home sweet home! Epuizata dupa un zbor plictisitor si prea lung, stresata ca am de recuperat o sapatamana de la facultate, obosita dupa atata plimbat dar extrem de fericita si implinita pentru ca am stat cu Lorin, pentru ca am baut cafea pe strada, pentru ca m-am plimbat de ma dureau picioarele, pentru ca era sa pierd avionul la intors dar totusi nu l-am pierdut, pentru ca am fost in mijlocul agitatiei pe Oxford Street vineri seara, pentru ca m-am pozat cu pinguinii de la gradina zoologica pentru ca am stat si am mancat ciudatenii la restaurant etiopian, tailandez si alte alea...pentru ca...am facut shopping de nu stiam care e bagajul de mana si care de cala la intors, pentru ca am vazut Londra de sus din London Eye, pentru ca imi venea sa plang cand am scos lucruri din bagaj pe aeroport pentru ca era mult prea greu...pentru ca....
Sunt fericita ca am ajuns cu bine, ca m-au asteptat dragii mei parinti la aeroport, acasa asteptandu-ma felul preferat de mancare. M-am bucurat cand ei s-au bucurat de micile atentii si m-am bucurat cand ma priveau in poze si se bucurau pentru mine...
Bagaje,maine imi fac iar bagajele! Ma asteapta studentia la Iasi, Carmen, prietena mea, Catalina denumita si "gaina" si proful de Civil si profa de Penal! Ma asteapta dreptul financiar, dreptul bancar...o cura de detoxifiere pe care mi-am propus-o, inscrierea in liga studentilor, pregatirea pentru Conferinta a unui film si scoala pr-zisa!
p.s Adaug cateva poze iar restul le gasiti pe facebook!
Va pup si va imbratisez...
Sunt extenuata ...mi-e somn..mi-e sete...
Mi-e sete de apa dar si de scris pe blog , mi-e sete de Iasi dar mi-e sete si de Londra, mi-e sete de viata!
Sunt fericita ca am ajuns cu bine, ca m-au asteptat dragii mei parinti la aeroport, acasa asteptandu-ma felul preferat de mancare. M-am bucurat cand ei s-au bucurat de micile atentii si m-am bucurat cand ma priveau in poze si se bucurau pentru mine...
Bagaje,maine imi fac iar bagajele! Ma asteapta studentia la Iasi, Carmen, prietena mea, Catalina denumita si "gaina" si proful de Civil si profa de Penal! Ma asteapta dreptul financiar, dreptul bancar...o cura de detoxifiere pe care mi-am propus-o, inscrierea in liga studentilor, pregatirea pentru Conferinta a unui film si scoala pr-zisa!
p.s Adaug cateva poze iar restul le gasiti pe facebook!
Va pup si va imbratisez...
Sunt extenuata ...mi-e somn..mi-e sete...
Mi-e sete de apa dar si de scris pe blog , mi-e sete de Iasi dar mi-e sete si de Londra, mi-e sete de viata!
luni, 1 martie 2010
Reusita!!!
Avem placerea de a va informa ca ati fost selectata sa participati la conferinta "Generatia '89" de la Bucuresti. Felicitari!"
Yupy yo yupy yey!!! Sunt foarte fericita pentru ca am fost selectata, pentru ca am aflat de aceasta Conferinta in ultima zi in care puteam aplica, pentru ca am aplicat si pentru ca am primit mailul azi, de 1 martie, ceea ce inseamna ca voi avea o primavara tare frumoasa! Conferinta va avea loc intre 25 si 28 aprilie iar costurile vor fi acoperite. Cel mai activ participant va fi selectionat pentru conferinta de la Bruxel!
Abia astept!
....legile vietii sunt nenumeroase si conform lor au loc selectii in urma carora realizam ca respectandu-le vom reusi. In caz contrar se subintelege ce urmeaza...
O primavara frumoasa tuturor.Va pup si va imbratisez!
luni, 22 februarie 2010
Pentru tine, dragostea mea!
Say hello...
Te iubesc...imi e dor de tine Lorin!
Este superba piesa, o dedic din suflet tuturor persoanelor dragi mie, un moment de respiro....
Te iubesc...imi e dor de tine Lorin!
Este superba piesa, o dedic din suflet tuturor persoanelor dragi mie, un moment de respiro....
Surprize...
Imi place sa ma uit la filme...la multe filme, filme psihologice, comedii, romantice, thriller-uri, mai putin horror. Am invatat multe lucruri din filme, am deprins gesturi, replici si in legatura cu unele am ramas doar cu impresia unei proaste regii a unui film cu buget mic. Insa filmele transpun viata, o secventa de-a ei, situatii posibile dar si imposibile depinde de genul filmului. Oricum ar fi, am vazut deseori in filme cupluri ce dadeau senzatia ca perfectiunea exista si ca tu nu ai intalnit-o, emanau o energie si o beatitudine incat la finalul filmului dand exit programului ce il derula iti dadeai seama ...ca filmul bate viata!
14 februarie, ziua Indragostitilor, Bubu fiind departe nu aveam de gand sa petrec in vreun fel ci doar sa vorbim si sa ne gandim la amr-ul precizat la postarea anterioara si la ceea ce vom face si cum vom sarbatori cand ne vom vedea si pe nepusa masa aud "poc poc poc", ca in filme, " knock knock knock", "who's there?". Nu asteptam vizite, nu asteptam nimic...eram in pijama, era Duminica, aveam de repetat ceva la un examen pentru marire de nota! Ma uit pe vizor, nu recunosteam persoana , intreb cine e si mi se raspunde: "De la delivery!", in gandul meu: " Ha? cred ca a gresit adresa." Dau drumul si vad un cos imens cu 17 trandafiri rosii asezati in forma de inima iar cosul prins cu tul, o funda mare si rosie mi-a atras atentia! Incercam sa imi dau seama ce se intampla insa pana atunci mi se da o felicitare pe care scria un sincer "Te iubesc! Cu drag, Bubu", am fost rugata sa semnez...insa, inca nu realizam ca sunt pentru mine!
Am ramas extraordinar de surprinsa, a fost cea mai frumoasa surpriza care mi s-a facut si am realizat ca nu am avut dreptate cand ma gandeam ca filmul bate viata...nu e loc de dubii...viata bate filmul si da, exista perfectiune insa depinde din ce unghi o privesti!
Va pup! O saptamana frumoasa, activa si plina de surprize! Va imbratisez!
Am ramas extraordinar de surprinsa, a fost cea mai frumoasa surpriza care mi s-a facut si am realizat ca nu am avut dreptate cand ma gandeam ca filmul bate viata...nu e loc de dubii...viata bate filmul si da, exista perfectiune insa depinde din ce unghi o privesti!
Va pup! O saptamana frumoasa, activa si plina de surprize! Va imbratisez!
vineri, 19 februarie 2010
Au mai ramas...
Am trait de 2 luni online impreuna gandindu-ne doar la "au mai ramas....". Ne-am bucurat de diferetele ocazii ce au aparut online, i-am urat La multi ani si i-am suflat in lumanari de ziua lui ...tot online, ne-am fost alaturi unul altuia...iar online...si am plans de dor....numai online....Urmeaza frumoasa zi pe care o astept de 2 luni cand ma va tine in brate si nu imi va da drumul macar pentru o sapatamana, astept cu nerabdare clipa cand ii voi spune "Te iubesc" si il voi putea saruta si mangaia....Imi e dor sa fim doar noi doi si sa ne plimbam prin Londra pe strazi pe care nu le cunosc, sa ne tinem de mana si sa ne ploua, sa ne zambim dimineata cand ne trezim si sa ne spunem somn usor, noaptea inainte de culcare cand ma tine in brate....Imi e dor de noi!
Meet me halfway...
luni, 8 februarie 2010
Cea mai frumoasa zi...
Cea mai frumoasa zi....a fost cand te-am cunoscut!Iti multumesc ca existi si iti multumesc pentru tot ceea ce esti si pentru tot ceea ce faci din mine cand sunt cu tine....Te ador!
http://www.youtube.com/watch?v=yaUwrIyKiNk
http://www.youtube.com/watch?v=yaUwrIyKiNk
Cata indolenta?!?
Indolenta, nepasare, multa nepasare, lipsa de respect, un sac de lipsa de respect si oameni care nu stiu ce e e echitatea, solidaritatea si responsabilitatea!
Sunt extrem de intrigata de faptul ca lumea nu stie ce e un compromis, ca nu sunt doritori de a face compromisuri si de a invata ce presupune unul. Ma enerveaza gandul ca solidaritatea e un termen atat de rar folosit si ca sunt romani care sunt indolenti la nevoile tale, sunt iresponsabili, se bazeaza pe tupeu si pe vorbe urate adresate fara remuscari...dezgustator!
As putea usor generaliza situatia si as putea spune...nu imi place ce vad, unde traiesc si langa cine traiesc...as putea foarte simplu sa spun: Romania e o tara in care cel cu tupeu castiga, ca e o tara in care neghiobii se cred lideri, o tara in care simti ca nu poti oferi respect pentru ca nu primesti respect, o tara in care chiar daca vrei sa faci bine ...pana ajungi sa faci, ti se ia! Insa, nu am sa spun asta, am sa particularizez precizand intamplarea mea de ieri...si voi, cititorii mei care nu sunteti multi la numar, o sa realizati ce vreau sa spun, ajungand la propriile voastre concluzii!
Va pup!
luni, 1 februarie 2010
Schimbari...
S-au schimbat multe de cand nu am mai scris, desi mi-ar place sa scriu mai des din pacate nu dispun de timp prea mult ca sa imi pot permite sa scriu constant. Insa, in ultima vreme s-au produs nenumarate schimbari in bine si unele sunt inca in curs de a se schimba.
Ma gandesc in sinea mea...schimbari se produc mereu, in fiecare zi ne schimbam de haine, intr-o zi poate aratam mai bine, in alta nu, in fiecare zi ne mai apare un rid in plus pe care poate nu il observam dar care schimba fizionomia fetei, ne schimbam uneori poate atitudinea fata de persoanele din jurul nostru uneori in bine, alteori in rau, cei din jurul nostru isi schimba si ei atitudinea fata de noi, ne schimbam ca oameni odata cu trecerea timpului, ne schimbam coafura, stilul de a ne aranja, lacul de unghii, felurile de mancare, prioritatile, aspiratiile, idelaurile si poate chiar si principiile de viata....totul se schimba iar de cele mai multe ori se produc schimbari de care nu ne dam seama.
Personal cand imi schimb crema de fata sunt foarte incantata de schimbare dar la scurt timp dupa, incantarea piere, eventual uit daca si cand a avut loc. Sunt persoane, in opinia mea care se adapteaza greu schimbarilor, persoane care se adapteaza mai usor si desi poate multe dintre aceste persoane nu o recunosc insa in sinea noastra frica de "nou" exista in doze mai mari sau mai mici....la fel ca dozele de coca cola!
Am trecut in anul 2010 care, spre bucuria si incantarea mea, pare un an foarte bun insa greu, dar cum esentele tari se tin in sticlute mici, nu ma plang! Prima nota din an pe care o primesc a contat mult de fiecare data, dandu-mi seama ulterior daca am inceput anul cu dreptul sau nu. Atunci cand se intampla sa incep cu un minus sau cu o nota sub asteptarile mele...realizam in sinea mea ca nu aveam un inceput asa cum mi-as fi dorit dar imi furam singura palaria gandidu-ma ca asta tine de munca personala depusa in anul respectiv asadar daca as fi muncit mai mult as fi putut intr-o oarecare masura sa schimb "traseul" pe care sorta il avea pregatit...insa niciodata nu a dat roade acest gand ascuns. Asadar, anul a inceput bine din punct de vedere profesional , prima nota din an fiind nota 9 la Drept civil. Imi aduc aminte cum in primul an o studenta la drept mi-a spus " Visul oricarui student la drept este sa treaca la Drept Civil", mi s-a parut o replica invaluita in amuzament si stropita cu realism, acum cred ca replica reliefeaza conceptiile mediocritatii studentilor la drept si mai mult decat atat o lipsa de ambitie, contrazicand studentul in cauza cu urmatoarea afirmatie: "Se poate 9, atunci se poate si 10!". A urmat o perioada in care am depus multa munca, am fost destul de stresata dar atunci cand inveti si esti sigur pe tine nu mai este loc de indoiala, rezultatele bune au inceput sa apara.
A plecat fratele meu in Scotia impreuna cu iubita lui, a plecat si iubitul meu la master in Londra si a plecat si Lola in America....de orasul Bacau ma leaga doar parintii. Imi inchipuiam ieri seara cum ma voi trezi intr-o dimineata si voi spune hotarator : "Plec!" si am sa plec, am sa schimb cursul vietii brusc si cu multa ardoare de a-mi croi un drum in alta parte...Imi e dor de persoanele care imi sunt atat de dragi si apropiate desi sunt departe insa iau distanta ce pe un factor deloc invincibil, luptand cu viata de zi cu zi pare uneori o lupta mai grea decat cea de a lupta cu distanta iar atunci cand stii ca persoanele la care tii si de care ti se leaga viata, sunt bine si se gandesc la tine la fel de mult daca nu mai mult decat faci tu, e insesizabila!
In plus, o alta schimbare produsa in ultimul timp a fost faptul ca am asa un chef nebun de a ma implica in diferite activitati, proiecte, am un chef nebun de a cumpara carti, de a calatori si de a invata, imi doresc sa imi fac prieteni si sa cunosc multa lume, imi doresc sa am mereu o activitate care sa ma ajute sa ma relaxez, am nevoie de asta, imi e dor sa am mai mult timp pentru mine si pentru ale mele pofte de aceea din semestrul II ma apuc de teatru si ma inscriu in Liga Studentilor de la Drept, abia astept! Plus ca m-am inscris la o Conferinta pentru tinerii nascuti in anul 1989 care se va tine la Praga in vara, sper sa fie acceptata aplicatia mea! Ma simt foarte bine si foarte multumita cu mine insami iar aceasta atitudine pozitiva ma ajuta enorm!
Mai am un singur examen si a trecut si semestrul I din anul II de studiu....trece atat de repede timpul, incredibil!
Cate schimbari produce timpul, cat de mult ne schimbam ca oameni de la o zi la alta si cat de mult determina aceste schimbari cursul vietii!
P.S Plec la Londra pe 26, imi voi petrece o saptamana alaturi de dragostea mea! Abia astept!
Ma gandesc in sinea mea...schimbari se produc mereu, in fiecare zi ne schimbam de haine, intr-o zi poate aratam mai bine, in alta nu, in fiecare zi ne mai apare un rid in plus pe care poate nu il observam dar care schimba fizionomia fetei, ne schimbam uneori poate atitudinea fata de persoanele din jurul nostru uneori in bine, alteori in rau, cei din jurul nostru isi schimba si ei atitudinea fata de noi, ne schimbam ca oameni odata cu trecerea timpului, ne schimbam coafura, stilul de a ne aranja, lacul de unghii, felurile de mancare, prioritatile, aspiratiile, idelaurile si poate chiar si principiile de viata....totul se schimba iar de cele mai multe ori se produc schimbari de care nu ne dam seama.
Personal cand imi schimb crema de fata sunt foarte incantata de schimbare dar la scurt timp dupa, incantarea piere, eventual uit daca si cand a avut loc. Sunt persoane, in opinia mea care se adapteaza greu schimbarilor, persoane care se adapteaza mai usor si desi poate multe dintre aceste persoane nu o recunosc insa in sinea noastra frica de "nou" exista in doze mai mari sau mai mici....la fel ca dozele de coca cola!
Am trecut in anul 2010 care, spre bucuria si incantarea mea, pare un an foarte bun insa greu, dar cum esentele tari se tin in sticlute mici, nu ma plang! Prima nota din an pe care o primesc a contat mult de fiecare data, dandu-mi seama ulterior daca am inceput anul cu dreptul sau nu. Atunci cand se intampla sa incep cu un minus sau cu o nota sub asteptarile mele...realizam in sinea mea ca nu aveam un inceput asa cum mi-as fi dorit dar imi furam singura palaria gandidu-ma ca asta tine de munca personala depusa in anul respectiv asadar daca as fi muncit mai mult as fi putut intr-o oarecare masura sa schimb "traseul" pe care sorta il avea pregatit...insa niciodata nu a dat roade acest gand ascuns. Asadar, anul a inceput bine din punct de vedere profesional , prima nota din an fiind nota 9 la Drept civil. Imi aduc aminte cum in primul an o studenta la drept mi-a spus " Visul oricarui student la drept este sa treaca la Drept Civil", mi s-a parut o replica invaluita in amuzament si stropita cu realism, acum cred ca replica reliefeaza conceptiile mediocritatii studentilor la drept si mai mult decat atat o lipsa de ambitie, contrazicand studentul in cauza cu urmatoarea afirmatie: "Se poate 9, atunci se poate si 10!". A urmat o perioada in care am depus multa munca, am fost destul de stresata dar atunci cand inveti si esti sigur pe tine nu mai este loc de indoiala, rezultatele bune au inceput sa apara.
A plecat fratele meu in Scotia impreuna cu iubita lui, a plecat si iubitul meu la master in Londra si a plecat si Lola in America....de orasul Bacau ma leaga doar parintii. Imi inchipuiam ieri seara cum ma voi trezi intr-o dimineata si voi spune hotarator : "Plec!" si am sa plec, am sa schimb cursul vietii brusc si cu multa ardoare de a-mi croi un drum in alta parte...Imi e dor de persoanele care imi sunt atat de dragi si apropiate desi sunt departe insa iau distanta ce pe un factor deloc invincibil, luptand cu viata de zi cu zi pare uneori o lupta mai grea decat cea de a lupta cu distanta iar atunci cand stii ca persoanele la care tii si de care ti se leaga viata, sunt bine si se gandesc la tine la fel de mult daca nu mai mult decat faci tu, e insesizabila!
In plus, o alta schimbare produsa in ultimul timp a fost faptul ca am asa un chef nebun de a ma implica in diferite activitati, proiecte, am un chef nebun de a cumpara carti, de a calatori si de a invata, imi doresc sa imi fac prieteni si sa cunosc multa lume, imi doresc sa am mereu o activitate care sa ma ajute sa ma relaxez, am nevoie de asta, imi e dor sa am mai mult timp pentru mine si pentru ale mele pofte de aceea din semestrul II ma apuc de teatru si ma inscriu in Liga Studentilor de la Drept, abia astept! Plus ca m-am inscris la o Conferinta pentru tinerii nascuti in anul 1989 care se va tine la Praga in vara, sper sa fie acceptata aplicatia mea! Ma simt foarte bine si foarte multumita cu mine insami iar aceasta atitudine pozitiva ma ajuta enorm!
Mai am un singur examen si a trecut si semestrul I din anul II de studiu....trece atat de repede timpul, incredibil!
Cate schimbari produce timpul, cat de mult ne schimbam ca oameni de la o zi la alta si cat de mult determina aceste schimbari cursul vietii!
P.S Plec la Londra pe 26, imi voi petrece o saptamana alaturi de dragostea mea! Abia astept!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
